Cele mai mari companii IT sunt acuzate că au evitat racolarea reciprocă de personal. „Există dovezi că Steve Jobs a fost una dintre dacă nu chiar figura centrală”

Judecătorul Lucy Koh din San Jose, California, consideră că suma prevăzută în acord este prea mică, având în vedere probele existente împotriva companiilor.

„Există dovezi substanțiale și convingătoare că fondatorul Apple Steve Jobs a fost una dintre dacă nu chiar figura centrală a acestei conspirații”, a spus judecătorul, oferind detalii legate de situațiile în care au fost implicați Jobs și alți directori de companii din Sillicon Valley.

Reprezentanții Apple și Google au refuzat swă comenteze, iar un purtător de cuvânt al Intel s-a declarat dezamăgit. Avocații angajaților care sunt parte în proces, precum și un reprezentant al Adope nu au putut fi contactați.

În plângerea făcută în 2011, angajații susțin că asocierea companiilor le-a limitat mobilitatea de angajare și implicit salariile.

Cazul a atras o atenție specială datorită posibilității aprobării de către judecător a unor despăgubiri mari și pentru posibilitatea de a afla informații din interiorul unora dintre companiile tehnologice de elită ale Statelor Unite.

Cazul se bazează în mare parte pe emailuri în care Steve Jobs, fostul director al Google Eric Schmidt și șefi ai unor companii concurente au plănuit să evite furtul de ingineri.

Koh a dat ca exemplu un schimb de emailuri, după ce un reprezentant al departamentului de resurse umane de la Google a solicitat un angajat al Apple. Schmidt i-a spus lui Jobs că reprezentantul respectiv va fi concediat. Jobs a trimis apoi mesajul lui Schmidt unui director de resurse umane de la Apple, însoțit de un semn „smiley face”.

Koh a mai dezvăluit un schimb de mesaje din 2006, legat de planul Google de a deschide un centru de inginerie la Paris, unde dorea să angajeze trei foști ingineri ai Apple, dar Jobs s-a opus. Jobs a scris că Apple ar prefera ca Google să nu angajeze acele persoane.

Google l-a informat atunci pe Jobs că în urma „preferinței sale” va renunța la planurile referitoare la centrul din Paris.

Cele patru companii au convenit să încheie un acord cu angajații în aprilie, cu puțin timp înainte de proces. Reclamanții intenționau inițial să solicite despăgubiri de 3 miliarde de dolari, sumă care ar fi putut să fie triplată la 9 miliarde de dolari, potrivit legislației antitrust.

Avocații reclamanților au cerut judecătorului să aprobe acordul, întrucât angajații se vor confrunta cu riscuri serioase la apel. Unii dintre reclamanți au contestat însă acordul, afirmând că ambele părți ar trebui să revină la masa negocierilor, în speranța obținerii unei sume mai mari.